Florile
(de Eugen Ionescu)
Florile culese în pahare plâng
Și visând la fluturi, la livezi cu soare
Florile culese în pahare mor.
Tristele potire picură-așa jalnic
Pete de lumină.
Lunca toată crede că sunt doar petale.
Numai eu știu însă că sunt lacrimi grele,
Sfărmături de suflet.
Un bondar le-aduce vești de la surori.
Crește nostalgia veștedelor flori.
Florile culese, florile de câmp
Mor de nostalgie, mor visând la fluturi,
La livezi, la soare.
8 aprilie 1929
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu
“Acești mari poeți mici”
(de Eugen Ionescu)
Florile culese în pahare plâng
Și visând la fluturi, la livezi cu soare
Florile culese în pahare mor.
Tristele potire picură-așa jalnic
Pete de lumină.
Lunca toată crede că sunt doar petale.
Numai eu știu însă că sunt lacrimi grele,
Sfărmături de suflet.
Un bondar le-aduce vești de la surori.
Crește nostalgia veștedelor flori.
Florile culese, florile de câmp
Mor de nostalgie, mor visând la fluturi,
La livezi, la soare.
8 aprilie 1929
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu
“Acești mari poeți mici”