Dorul
(de Lucian Blaga)
Setos îți beau mireasma și-ți cuprind obrajii
cu palmele-amândouă cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi, cum stăm.
Și totuși tu-mi șoptești: "Mi-asa de dor de tine!"
Așa de tainic tu mi-o spui și dornic, parc-aș fi
pribeag pe-un alt pământ.
Femeie,
ce mare porți în inimă și cine ești?
Mai cântă-mi înc-odată dorul tău,
să te ascult
și clipele să-mi pară niște muguri plini,
din care înfloresc aievea - veșnicii.
Din volumul „Poemele lumii”, 1919
Poezii culese din "Lucian Blaga - Poemele luminii", Editura pentru Literatură, 1968
(de Lucian Blaga)
Setos îți beau mireasma și-ți cuprind obrajii
cu palmele-amândouă cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi, cum stăm.
Și totuși tu-mi șoptești: "Mi-asa de dor de tine!"
Așa de tainic tu mi-o spui și dornic, parc-aș fi
pribeag pe-un alt pământ.
Femeie,
ce mare porți în inimă și cine ești?
Mai cântă-mi înc-odată dorul tău,
să te ascult
și clipele să-mi pară niște muguri plini,
din care înfloresc aievea - veșnicii.
Din volumul „Poemele lumii”, 1919
Poezii culese din "Lucian Blaga - Poemele luminii", Editura pentru Literatură, 1968