Vălul des mi-ascundea disperarea…
(de Anna Ahmatova)
Vălul des mi-ascundea disperarea,
Fața palidă, ochii fierbinți...
Cu tristețea-mi imensă ca marea
Am sfârșit prin a-l scoate din minți.
Și s-a dus pe o noapte cu lună –
Gura strânsă-ntr-un zâmbet amar.
Am fugit după el ca nebună,
Să-l ajung lângă poartă măcar.
I-am strigat : «Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, voi muri!»
Mi-a răspuns cu o voce străină,
Surâzând: «Vezi că-i vânt. Vei răci!»
1911
Traducere de Madeleine Fortunescu
(de Anna Ahmatova)
Vălul des mi-ascundea disperarea,
Fața palidă, ochii fierbinți...
Cu tristețea-mi imensă ca marea
Am sfârșit prin a-l scoate din minți.
Și s-a dus pe o noapte cu lună –
Gura strânsă-ntr-un zâmbet amar.
Am fugit după el ca nebună,
Să-l ajung lângă poartă măcar.
I-am strigat : «Numai eu sunt de vină.
Am glumit; dacă pleci, voi muri!»
Mi-a răspuns cu o voce străină,
Surâzând: «Vezi că-i vânt. Vei răci!»
1911
Traducere de Madeleine Fortunescu