Ești singur azi și-mpovărat de tine …
(de Anna Ahmatova)
Ești singur azi și-mpovărat de tine,
De slavă și de visuri despărțit,
Dar ai rămas iubitul pentru mine,
Cu cât mai trist, cu-atât mai îndrăgit.
Bei vin mereu, ți-s nopțile murdare,
Mai știi dacă trăiești cu-adevărat ?
Și ochii-ți verzi cu zvârcoliri de mare
Mărturisesc că pacea n-ai aflat.
Invoca moartea inima-ti nebuna,
Afurisind al soartei pas greoi,
Și vântul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrări și rugi, puhoi
Spre tine iar, cum pot să viu fierbinte ?
Sub cerul pal, aici, în țara mea,
Știu doar să cânt și să-mi aduc aminte,
Tu nici măcar atât nu cuteza !
Tristeți sporind, trec zile fără veste ...
Ce rugăciuni de dragul tău să fac ?
Iubirea mea atât de mare este,
Ca n-ai putut nici tu să-i vii de hac.
1916
Traducere de Madeleine Fortunescu
(de Anna Ahmatova)
Ești singur azi și-mpovărat de tine,
De slavă și de visuri despărțit,
Dar ai rămas iubitul pentru mine,
Cu cât mai trist, cu-atât mai îndrăgit.
Bei vin mereu, ți-s nopțile murdare,
Mai știi dacă trăiești cu-adevărat ?
Și ochii-ți verzi cu zvârcoliri de mare
Mărturisesc că pacea n-ai aflat.
Invoca moartea inima-ti nebuna,
Afurisind al soartei pas greoi,
Și vântul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrări și rugi, puhoi
Spre tine iar, cum pot să viu fierbinte ?
Sub cerul pal, aici, în țara mea,
Știu doar să cânt și să-mi aduc aminte,
Tu nici măcar atât nu cuteza !
Tristeți sporind, trec zile fără veste ...
Ce rugăciuni de dragul tău să fac ?
Iubirea mea atât de mare este,
Ca n-ai putut nici tu să-i vii de hac.
1916
Traducere de Madeleine Fortunescu