Boul
(de Ioan Alexandru)
Încet se mișcă boul pe pământ
Abia născut azi noapte în poiată
Coarnele de aur în cap i-au și mijit
Și sub picioare țara-i închegată
Trei ani păscând pământul a deprins
Întocmai rânduielile din fire
De când e lumea boul e cu noi
Cel mai bătrân de zile la privire
Când iese el cu plugu-n univers
Să spânzure pământul peste apă
Nu mai rămâne-n țară decât urciorul gol
În cimitirele fără de groapă
Și când se-ntoarce seara pe pământ
Cu cerul după el în rotocoale
Se umple satul de căldura lui
Și pruncii dănțuie în osanale
Și când se-așează boul rumegând
Sub cerul înstelat a priveghere
Se-aud pe dealuri holdele plecând
Cu munți cu tot spre zorii de-nviere
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu:
“Acești mari poeți mici”
(de Ioan Alexandru)
Încet se mișcă boul pe pământ
Abia născut azi noapte în poiată
Coarnele de aur în cap i-au și mijit
Și sub picioare țara-i închegată
Trei ani păscând pământul a deprins
Întocmai rânduielile din fire
De când e lumea boul e cu noi
Cel mai bătrân de zile la privire
Când iese el cu plugu-n univers
Să spânzure pământul peste apă
Nu mai rămâne-n țară decât urciorul gol
În cimitirele fără de groapă
Și când se-ntoarce seara pe pământ
Cu cerul după el în rotocoale
Se umple satul de căldura lui
Și pruncii dănțuie în osanale
Și când se-așează boul rumegând
Sub cerul înstelat a priveghere
Se-aud pe dealuri holdele plecând
Cu munți cu tot spre zorii de-nviere
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu:
“Acești mari poeți mici”