Rugăciune - Vezi colo sus pe deal, clipind în soare
(de D Ciurezu)
Doamne,
Vezi colo sus pe deal, clipind în soare,
Ca niște bani mărunți, ce strălucesc și mint,
Unde rămâne Jiu-un fir de-argint,
— E satul meu pierdut printre ponoare.
Cu liniști lungi, cu funigei plecați,
Cu 'nvârstături și cântece pe-ogoare,
E-așa cum l-ai născut, Tu, Doamne, 'n soare,
Cu case mici, cu râpi, cu plopi înalți …
Vezi colo 'n gol, un pâlc rotat de ulmi,
Ce parcă-și spun o vorbă la ureche;
E-o poartă grea, și sus o turlă veche,
Ce din adânc răsare peste culmi.
Mai jos, e casa noastră cu pridvor
Și peste drum, în nalbe, o fereastră;
O sta și-acum privirea ei albastră
Căzută blând pe-al apelor izvor …
Dar ce-ți spun eu, când Tu le știi pe toate,
Când viermele din bulgăre Tu-l știi,
O! Iartă-mă dacă 'ngăimez prostii,
— E satul meu cu rugăciuni curate.
Coboară cuibul lui tăcut și mic,
Și du o ploaie caldă roditoare,
Că 'n ruga lui, un rug de câmp în floare,
Iar din pământ, un lan cu grâu în spic
Ți-o undui credința la picioare.
(de D Ciurezu)
Doamne,
Vezi colo sus pe deal, clipind în soare,
Ca niște bani mărunți, ce strălucesc și mint,
Unde rămâne Jiu-un fir de-argint,
— E satul meu pierdut printre ponoare.
Cu liniști lungi, cu funigei plecați,
Cu 'nvârstături și cântece pe-ogoare,
E-așa cum l-ai născut, Tu, Doamne, 'n soare,
Cu case mici, cu râpi, cu plopi înalți …
Vezi colo 'n gol, un pâlc rotat de ulmi,
Ce parcă-și spun o vorbă la ureche;
E-o poartă grea, și sus o turlă veche,
Ce din adânc răsare peste culmi.
Mai jos, e casa noastră cu pridvor
Și peste drum, în nalbe, o fereastră;
O sta și-acum privirea ei albastră
Căzută blând pe-al apelor izvor …
Dar ce-ți spun eu, când Tu le știi pe toate,
Când viermele din bulgăre Tu-l știi,
O! Iartă-mă dacă 'ngăimez prostii,
— E satul meu cu rugăciuni curate.
Coboară cuibul lui tăcut și mic,
Și du o ploaie caldă roditoare,
Că 'n ruga lui, un rug de câmp în floare,
Iar din pământ, un lan cu grâu în spic
Ți-o undui credința la picioare.