Pastel
(de Eugen Ciuchi)
Pe malul lacului, sub sălcii, de vântul serii tremurate,
Robit de farmecul visării,
Cum stau, mi-aduce gându-n voie vedenii dulci,
nenumărate,
Ca undele pe-ntinsul mării.
Înfiorat de-o adiere, rogozu-și cântă lin la maluri
Cântările-i rămase-n minte
Din şoapta nopţilor trecute; iar lacul mişcă-ncete valuri
Și parc-ar vrea să ia aminte…
De la o vreme, fără veste, s-opreşte lacul din mişcare,
Pătruns de vraja lunii poate
Și apele i-s nemişcate, rogozul tace din cântare :
Se lasă liniştea pe toate.
Sämănătorul, anul III, nr. 14, 4 aprilie 1904
(de Eugen Ciuchi)
Pe malul lacului, sub sălcii, de vântul serii tremurate,
Robit de farmecul visării,
Cum stau, mi-aduce gându-n voie vedenii dulci,
nenumărate,
Ca undele pe-ntinsul mării.
Înfiorat de-o adiere, rogozu-și cântă lin la maluri
Cântările-i rămase-n minte
Din şoapta nopţilor trecute; iar lacul mişcă-ncete valuri
Și parc-ar vrea să ia aminte…
De la o vreme, fără veste, s-opreşte lacul din mişcare,
Pătruns de vraja lunii poate
Și apele i-s nemişcate, rogozul tace din cântare :
Se lasă liniştea pe toate.
Sämănătorul, anul III, nr. 14, 4 aprilie 1904