Glasurile vieței
(de Ovid Densușianu)
Glasuri de aramă
Printre codri-adânci,
Glasuri ce ne cheamă
Dincolo de stânci;
Glasuri peste valuri
De cântări de-argint,
Glasuri de Sirene
Ce mereu ne mint;
Glasuri de morminte
Ce ne-opresc în drum
Și ne fac să plângem
Între „ieri” și-„acum”,
Pentru ce mai tare
Răsunați voi azi? -
Parcă-aleargă vântul
Peste munți de brazi.
...Suflete, deschide
Temnița-nghețată
Solilor vieței
Ce la poarta neagră –
Poarta sihăstriei –
Vin acum să bată.
Poezie culeasă din „Poezia română clasică - de la Dosoftei la Octavian Goga”, Editura Minerva, București, 1976
(de Ovid Densușianu)
Glasuri de aramă
Printre codri-adânci,
Glasuri ce ne cheamă
Dincolo de stânci;
Glasuri peste valuri
De cântări de-argint,
Glasuri de Sirene
Ce mereu ne mint;
Glasuri de morminte
Ce ne-opresc în drum
Și ne fac să plângem
Între „ieri” și-„acum”,
Pentru ce mai tare
Răsunați voi azi? -
Parcă-aleargă vântul
Peste munți de brazi.
...Suflete, deschide
Temnița-nghețată
Solilor vieței
Ce la poarta neagră –
Poarta sihăstriei –
Vin acum să bată.
Poezie culeasă din „Poezia română clasică - de la Dosoftei la Octavian Goga”, Editura Minerva, București, 1976