Interceptare
(de Simion Giurgeca)
Când privesc Țara,
văd orizontul,
dar nu pot ajunge niciodată la el!
Când privesc cerul,
văd stelele incandescente
și planete unde sunt sigur că trăiesc oameni
care au inimă.
Când privesc, gândind la nemărginire,
aud sunete și melodii,
ce ard cu lumină,
stingându-se-n ecouri,
departe și aproape de noi.
Când percep orizontul, bolta imensă, infinitul,
și armoniile eternității...
simt și simfonia propriului meu suflet!...
și știu,
sunt sigur...
că toți avem inimă!
O inimă ce bate la fel.
Din antologia „Acești mari poeți mici”, culeasă de Mihai Rădulescu
Din antologia „Poeți după gratii”, realizată de Constantin-Aurel Dragodan
(de Simion Giurgeca)
Când privesc Țara,
văd orizontul,
dar nu pot ajunge niciodată la el!
Când privesc cerul,
văd stelele incandescente
și planete unde sunt sigur că trăiesc oameni
care au inimă.
Când privesc, gândind la nemărginire,
aud sunete și melodii,
ce ard cu lumină,
stingându-se-n ecouri,
departe și aproape de noi.
Când percep orizontul, bolta imensă, infinitul,
și armoniile eternității...
simt și simfonia propriului meu suflet!...
și știu,
sunt sigur...
că toți avem inimă!
O inimă ce bate la fel.
Din antologia „Acești mari poeți mici”, culeasă de Mihai Rădulescu
Din antologia „Poeți după gratii”, realizată de Constantin-Aurel Dragodan