Ce dor mai am
(de Natalia Negru)
De voi mi-e dor, de voi și-alerg plângând,
Primiți-mă ca altădată iar,
O clipă doar, frumoase flori, pe rând
Să vă sărut, uimită să tresar !
La voi alerg, căci multe răni mă dor ...
V-aduc din lume-un suflet sfâșiat !
Vă simt mustrarea voastră-a tuturor :
De ce-ai plecat ... atunci … când ai plecat ?...
În raiul vostru m-am trezit visând
Şi sufletu-mi urzelam cu voi la fel,
Legându-mi vrejul primului meu gând
De-un fir de nalbă, ori de-un condurel,
De cel dintâi mănunchi de toporași
Care-a stropit țărâna cu parfum
Şi-a mângâiat un palid fluturaş
Ce-n zborul lui pripit murea pe drum.
De voi, dragi lăcrămioare ! voi mereu
M-ați rechemat în codru, el ce-ades
Mă blestema să plâng în veci, că eu
Prea multe lăcrămioare i-am cules ! …
Sămănătorul, anul VII, nr. 2, 6 ianuarie 1908
Din "Poeți de la Sămănătorul", ediție de Petru Homoceanul, Editura Minerva, București, 1978
(de Natalia Negru)
De voi mi-e dor, de voi și-alerg plângând,
Primiți-mă ca altădată iar,
O clipă doar, frumoase flori, pe rând
Să vă sărut, uimită să tresar !
La voi alerg, căci multe răni mă dor ...
V-aduc din lume-un suflet sfâșiat !
Vă simt mustrarea voastră-a tuturor :
De ce-ai plecat ... atunci … când ai plecat ?...
În raiul vostru m-am trezit visând
Şi sufletu-mi urzelam cu voi la fel,
Legându-mi vrejul primului meu gând
De-un fir de nalbă, ori de-un condurel,
De cel dintâi mănunchi de toporași
Care-a stropit țărâna cu parfum
Şi-a mângâiat un palid fluturaş
Ce-n zborul lui pripit murea pe drum.
De voi, dragi lăcrămioare ! voi mereu
M-ați rechemat în codru, el ce-ades
Mă blestema să plâng în veci, că eu
Prea multe lăcrămioare i-am cules ! …
Sămănătorul, anul VII, nr. 2, 6 ianuarie 1908
Din "Poeți de la Sămănătorul", ediție de Petru Homoceanul, Editura Minerva, București, 1978