Poetul săptămânii Poeți români Poeți străini De la voi Media Despre noi


Poezii de dragoste
Poezii pentru copii
Poezii crestine
Poezii despre mama
Poezii de primavara


Puteți primi o poezie pe săptămână prin
Consultanta IT
Marius Apetrei


George Murnu (1868 - 1957)

Dedicație
Vrăjiri de ape
Revelare
Harul
Contemplare
No to be
Teamă
Privighetoare
Catharsis
Finalul



         Dedicație

În vadul apelor amare,
pe unde-i scris-a ta chemare,
plutaș vremelnic te cufundă,
culege clipele fugare
din fiecare undă
fecundă de avuții stelare.
fă stemă de scumpeturi rare,
de-un jar nestins iluminate,
cu mâna ta ce totul poate
robită gestului credinții
și patimei ce nu s-abate.
Tresaltă chiuind, socoate
că-n tine-i culmea biruinții
și tu ești fruntea peste gloate,
când stema, rodul suferinții
și-a trudei care afund străbate,
o dărui sfânt prinos ființii
preascumpe, mai pe sus de toate.

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         Vrăjiri de ape

Fluid din filtru ce-mi strecoară
otravă dulce - o, nu clipi
mătasa genii, nu undi
noaptea-mi senină, aripa ușoară
de gene moi pe ochi coboară
și stinge-a lor lumină.

abia văd nălucind în ei
vrăjiri de ape și scântei
de-albastre adâncuri mă-nfioară:
mi se năzare’n umbra lor
tălăzuind amețitor
nesaț de sorb, hiola mării;
orbiș alunec dus afund
și mă-ngenun și mă cufund
în volbura pierzării.

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         Revelare

Inima ta, ‘nchisoare
de pasăre, pe care
la piept am apăsat-o
în clipa de ’mbătare,
simțeam că ’n pulsu-i tare
e gata de ‘ncetare
și molcom am lăsat-o
blajin de cumpătare
pentru tine, adorato.

fierbintea-mi năzuire
mi s’a-ncropit în milă
cetind ca într-o filă
de candidă sibilă
a ta desvăluire
în fața de copilă
eteric de subțire
și fină și fragilă,
c-un înger în privire,
cu-o lacrimă ’n pupilă.

Din volumul „Ritual pentru tine”
La inceputul paginii


         Harul

Esență de ‘ntremare
de sus coboară harul,
solia clipei rare.
nu mai suim calvarul
de zile funerare;
desotrăvit i-amarul
de lungă nendurare,
spre tine vin cu darul,
potirul de-alinare.
s-a luminat hotarul
de binecuvântare;
eu preot, tu sanctuarul –
răsună acum cântare
de slavă, tot troparul
e smirnă de-adorare.

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         Contemplare

Tantalic auzu-mi setos
ascultă cum tot se distilă
în urna lui molcom duios
răsunet, un șipot mieros
din buzele-ți, faguri de milă.

sting torțile-mi, prejmetu-i orb
și-n crug ca de noapte deplină
ce-o ‘mpăcură sboruri de corb,
filtrată în porii mei sorb
a gloriei tale lumină.

mă ’nsingur supus numai ție
și urma-ți sărut aiurind.
ca schimnicul în sihăstrie
suprema’nsorire zărind,
cum înger aș sta îngenunchind
cu suflet pios o vecie
în vis să te ador, să curprind
nestinsa din mine avuție!

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         No to be

O, vis de piatră unde va domni
strănoapte! o, jalea-mi grea
de-a nu mai fi,
când ochi-mi n-or mai spicui
nici urmă din lumina ta,
auzul nu-mi va descânta
nici pasul tău nici struna
și ’n mine nu vei cuvânta
nimic pe totdeauna!

cum tot ce sânt
înspulberat de vânt
și de pământ,
să nu mai fiu cu tine una!
seraf de avânt
să nu-mi iau sbor
spre-altarul sfânt
de mistic dor, 
să nu te-ador,
să nu te cânt,
fie totul un mormânt –
și soarele și luna!

și din afund de cer,
unde-mi străluci,
tu făclier, tu giuvaier
de gând-mister,
tu numai una
și cea mai scumpă ’ntre năluci,
în care cred, în care sper,
cu mine spulber să te duci
pe totdeauna!

Din volumul „Ritual pentru tine" 
La inceputul paginii


         Teamă

De când tăcută’n mine
iubirea-mi port, îmi pare
că duc o urnă ’n care
culeg avut din scrine
de pe uscat, din mare,
din flori diamantine
ce ard în largi vitrine
din visterii stelare,
și perle și rubine,
cele mai rari, mai fine,
mai scumpe ’ntre odoare.

mă simt bogat și mare,
dar tremur de oricine
și mai ales de tine,
calău de vieți, tâlhare
ce-mi smulgi fără ’ndurare
chiar visul meu de bine.

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         Privighetoare

Singură ’n dumbravă
din beții de floare
patimă bolnavă
pirue suavă
o privighetoare;

cristalin de clară
undă, tril din mine,
lamură de rară
lacrimă de pară,
cântec pentru tine!

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         Catharsis

Străluminat al meu
pământesc ideal,
tu pur ca un cristal,
duh din aștri, dumnezeu
în plămadă de lut greu
înflorit lilial,

sorb efluviul vital
ca din moscul de santal
din porii tăi și cresc
în mine triumfal,
tot mai ceresc
și imaterial.

Din volumul „Ritual pentru tine” 
La inceputul paginii


         Finalul

Iubirea asta gravă
sfârșită ’n tragedie – 
întâi e vânt ce-adie
prin frunze, jucărie
ce stărue ’n zăbavă
de muzică suavă,
perfid prelinsă ’n fie – 
ce ton se tot îmbie
delicii de otravă
și încurând bolnavă
se ’ncuibă ’n firea sclavă
și crește ’n goană vie
de vifor, frenezie
ce urcă până ’n slavă,
ca un țâșnit de lavă...

Din volumul „Ritual pentru tine – Umbra luminii” 
La inceputul paginii