Poetul săptămânii Poeți români Poeți străini De la voi Media Despre noi


Poezii de dragoste
Poezii pentru copii
Poezii crestine
Poezii despre mama
Poezii de primavara


Puteți primi o poezie pe săptămână prin
Consultanta IT
Marius Apetrei


Aurel Baranga (1913 - 1979)

Argument
Fabula moralei
Variantă la
Fabula modestiei
Fabula demnității
Fabula disputei
Fabulă contemporană
Fabula vitezei
Fabula faptului divers
Fabulă psihanalitică
Fabula sentimentelor



         Argument

- "De ce îi faceți concurență lui Esop?
Până acum, ați scris doar comedie..."
- "Fiindcă-n fiecare fabulă e un strop
De tragedie."
La inceputul paginii


         Fabula moralei

Într-o noapte,
De vis,
Diafană,
Pe un lac,
Sub tremur de lună,
Pluteau împreună
O rață
Și o lebădă wagneriană.

- "Uită-te la ea, ce îngâmfată",
Șopti rața înciudată.
"Dacă stai și te socoți bine,
Ce diferență între ea și mine?
Aceleași pene
Și același cioc,
Ce mai calea-valea,
A avut noroc,
Arză-o-ar focu’ s-o arză,
Vedea-o-aș pe varză!"

E și în istoria asta 
O socoteală,
Deși cam strâmbă
Și
Cam

i – MORALĂ:

Dacă nu poți să urci,
Măcar să bârfești și să spurci.
La inceputul paginii


         Variantă la

Vara fiind secetă,
Vânt și insolație,
A rămas furnica
Fără alimentație.

Și-a pornit la greier
Să se împrumute.
Știu ce așteptați:
S-o gonească: "Du-te"!

Aș! Nici pomeneală,
S-a dus la cămară
Și-a împărțit cu dânsa
Munca lui de-o vară.

Fiindcă, dacă, poate,
Nu-i destul de harnic,
Nu uitați un lucru:
Greierele-i darnic.

Iar

MORALA artei

Nu e decât una:
Să disprețuiască
Ura
Și ranchiuna.
La inceputul paginii


         Fabula modestiei

- "Dragul meu,
Îngăduie-mi
Să-ți dau o povață:
Știi care e filozofia
În viață?
Să-ți măsori,
Cuminte,
Întinderea pasului,
Să-ți cunoști,
Cu alte cuvinte,
Lungul nasului."

Ați fi bănuit
Cine a rostit
Acest axiom savant?

Un elefant.

Iar istoria mi se pare
atât de fenomenală,
că renunț la

MORALĂ.
La inceputul paginii


         Fabula demnității

Un bou, exasperat
Să tot fie evocat
Ca invectivă
Și insultă,
- Într-o formă trivială
Sau cultă –, 
Ieși din coșar,
Și scoase un muget.
Apoi, 
Împăcat,
În propriul său cuget,
Încredințat c-a făcut
Tot ce trebuia să facă,
Se întoarse în staul,
La iesle,
Și la vacă.

Microfabula,
Infinitezimală,
Poarta în sine o micro-

MORALĂ

Pe care o însemn,
Aicea,
Solemn:
Când știi că ești bou,
Nu-ncerca să fii demn.
La inceputul paginii


         Fabula disputei

Zise vântul către mare:
"- Ești sărată,
Mi se pare."

Spuse marea către vânt:
"- Nestatornic,
N-ai cuvânt."

Zise vântul: "- Ai rechini".
Spuse marea:
"- Și-alte vini?"

"Zise", "spuse", "vântul", "marea"...
Te apucă disperarea
Cu disputa lor,
Sterilă,
Puerilă,
Inutilă...

Vi se pare că

MORALA

Este cam anemică?
Va răspund că e cum este
În orice polemică.
La inceputul paginii


         Fabulă contemporană

Așezată pe un motor
De tractor
Cu șenile,
Bâzâia musca de zor,
La sfârșitul unei zile:

"- Am muncit și-nsămânțat,
Cinci tarlale și-un ogor,
Nu m-am odihnit,
O clipă,
Din musteți și din aripă,
Sunt eu «musca la arat»?"

Zise albina:
"- Adevărat
Recunosc: a evoluat
Iar

MORALA

Ei,
Eternă,
A crescut,
Într-o privință,
Fiindcă,
Azi,
Musca modernă
Bâzâie și în ședință"
La inceputul paginii


         Fabula vitezei

A ajuns simbol de lene
Bietul melc.
Ce nedreptate!
El ce-și duce casa-n spate.
Să te văd pe dumneata,
Obligat să porți în cârcă
Holul
Și sufrageria,
Baia
Și bucătăria,
Cărțile din bibliotecă,
Plăcile din discotecă,
Și atâtea alte, încă.
Să te văd: ai alerga?

În povestea cu melcul-mâlc
Descifrez un tâlc:
Înainte de a râde
De meteahna orișicui,
Pune-te în locul lui,

Și-o MORALĂ, neapărat,

Care va împunge:
Merge încet,
E-adevărat:
Dar,
În schimb,
Ajunge!
La inceputul paginii


         Fabula faptului divers

Deci gazela,
Domnișoara,
Se plimba prin junglă,
Seara.
Întâlnește un leu:
"- Duduie,
Ce pantofi
Și ce mai cuie,
Sunt dezabuzat și trist,
Mergem să te fac un twist?"

Îi răspunse,
Prompt,
Gazela,
Împingându-l cu umbrela,
Și roșindu-se sub fard :
"- Vrei să-l chem pe leopard?
Dumneata te porți în junglă,
Parcă-ai fi pe bulevard".

Gălăgie infernală...
Ce morală... Ce

MORALĂ!...
La inceputul paginii


         Fabulă psihanalitică

Se plângea o căprioară
Unui vânător:
"- Am avut un coșmar
Înfricoșător".
"- Bunăoară,
Ce ți s-a arătat în vis?"
"- C-am ajuns o cârpă de parbris".

Înduioșat,
Ca o fecioară,
Vânătorul a ascultat-o,
Ca să confirme o

MORALĂ pesimistă,

De extracție freudistă:
Visează fiecare
Ce-l amenință mai tare!
La inceputul paginii


         Fabula sentimentelor

În pădure,
La un bal,
O vulpe șatenă,
Mondenă,
Apăru gătită
Într-o rochie de seară,
Extraordinară,
La gât cu o femeie, răsucită,
Ca un fular, ca un șal...

Asistența, derutată,
Încremeni, intimidată.

Doar un șacal o întrebă direct:
"- Cum ai decăzut în asemenea hal,
Cum ai fost în stare,
Pentru un capriciu,
De moda trecătoare,
Să comiți un asasinat,
Atât de abject?...
Asta nu mai e modă,
E viciu!"

MORALA

Blândeței?
A milei?
A urii?
Nu căutați fiara
În desișul pădurii!
La inceputul paginii