Poetul săptămânii Poeți români Poeți străini De la voi Media Despre noi


Poezii de dragoste
Poezii pentru copii
Poezii crestine
Poezii despre mama
Poezii de primavara


Puteți primi o poezie pe săptămână prin
Consultanta IT
Marius Apetrei


Jean Lulu Stern (... - ...)

Vreau tot
În vis
Cortina
Schimbare
Întâlnire
Mă înțelegi?
În pridvor
În grădină
Poveste
Psihologică



         Vreau tot

Vreau tot, să știu că tot mi-e cunoscut 
Cu tot ce-a fost, ce este și va fi
Să mi se-nșire-n față, zi cu zi,
Enigmele de-acum și din trecut.
Vreau Sfinxul să-și dezlege-al lui secret
Gioconda să-mi explice-al ei surîs
Să aflu tot ce-a fost în Paradis,
Cu Eva și Adam să stau la tabiet.
Vreau soare, apă, tunete și ploi
Dar și verdeață, dune ca și stînci
Să urc cu greu, pe coate și pe brînci,
Să am și nestemate-alături de noroi.
Atunci, poate atunci voi înțelege viața,
Misterul ce se naște ne-ncetat
În ce e pur, curat sau întinat
În zile luminoase sau cînd se lasă ceața
Și cînd nu va mai fi în fața-mi vreun mister
O voi porni, agale, cîntînd ușor, spre cer.
La inceputul paginii


         În vis

30 august 1981

Cîntă bucuria-n mine
Mult mai mult decît o știi
Cînd, în nopțile senine,
Te aștept din nou să vii.
Nopțile mi le faci vise
Visurile, paradis.
Fără tine, pare-mi-se
Că-s trezit din al meu vis.
La inceputul paginii


         Cortina

Întunecat, ca noaptea fără lună.
Ți-e chipul
Ești înghețat, ca-n iarnă
Nisipul
Privește în jur, e soare
Și viață.
În tine tot moare 
Paiață
Vopsește-ți din nou fața
Rîzînd
Apucă de piept viața
Plîngînd
Alungă-ți din minte durerea
O! minte! cuminte-i
Tăcerea
Trecutul e-n tine
Nu moare
Dar clipa în sine
E trecătoare
În scenă te-ntoarce
Să patimi
Și ochii ți-i stoarce
De lacrimi
În juru-ți aprinde
Lumina
Pînă va cădea
Cortina.
La inceputul paginii


         Schimbare

A fost sămînță și acum e pom,
A fost maimuță și acum e om,
A fost nisip și-acum este piatră,
A fost copil și-acuma este tată.
Acesta este drumul: înainte!
Dar o-ndoială-mi încolțește în minte:
Nu este oare cale și-napoi?
Din aur pur nu poți s-ajungi gunoi?
La inceputul paginii


         Întâlnire

17 septembrie 1976

Te-am întîlnit în drum spre casă,
Era pe înserat, erai frumoasă
Cu flori de cîmp în păr ca o mireasă
Și c-un obraz, ca piersica aleasă.

M-am apropiat de tine, mi-ai zîmbit
Și fața ta frumoasă s-a-nroșit,
Eu mă uitam la păru-ți împletit.
La trupul tău mlădiu și împlinit.

Nu ne vorbeam, eram ca doi străini
Ce se-ntîlniseră aici din întîmplare
Ce sunt stîngaci, ca printre mărăcini
Dar ochii își vorbeau cu stăruință.

Și se citea în ei o întrebare
Sau, mai curînd, o taincă dorință.
La inceputul paginii


         Mă înțelegi?

Aștept cu-nfrigurare să-mi răspunzi
La ultima dorință către tine,
Este tîrziu, nu mai am timp,
Dar nici puteri să văd unde te-ascunzi.

Am încercat în ultima scrisoare
Să explic tot, și bun, și rău, cum este,
E viața mea acolo, nu-i poveste
Și tot ce-am scris mă sfîșie și doare.

Și te-am rugat în clipa ce mi-e grea
Să îmi întinzi o mînă salvatoare,
Nu cer prea mult, un petec de scrisoare
Că mă-nțelegi, mai mult nici că aș vrea.

Și, liniștit că-s înțeles de tine
Pot aștepta senin îngerul morții,
Îi pot așterne flori în fața porții.
Să vină dar, aștept, acum mi-e bine.
La inceputul paginii


         În pridvor

17 aprilie 1983

M-am întîlnit cu moartea în pridvor,
Era devreme, dis-de-dimineață,
Îmi simțeam sufletul ușor,
Mă simțeam vesel, plin de viață.

Imediat ce am ieșit din casă
Am recunoscut-o după coasă.

N-am înțeles deloc la început
Ce caută la mine în pridvor,
Am vrut s-o ocolesc dar n-am putut,
Și-atunci am întrebat cu glas sonor

De n-a greșit cumva număr și stradă,
Doar n-a venit pe mine să mă vadă.

Nu s-a mișcat și nici nu a răspuns,
Doar coasa și-a plecat puțin în față.
De spaimă m-am simțit atunci străpuns,
Fără puteri să mai rămîn în viață.

Deodată să trăiesc nu mai voiam,
Și coasa morții binecuvîntam,

Mă simțeam vesel, plin de viață,
Îmi simțeam sufletul ușor,
Și mulțumit că dis-de-dimineață
M-am întîlnit cu moartea în pridvor

M-am apropiat de ea și i-am zîmbit.
Pridvorul împreună-am părăsit.
La inceputul paginii


         În grădină

22 iunie 1982

M-am ascuns după o floare
Fluturii să nu mă vadă,
Aveam flori la cingătoare
Prinse strîns ca să nu cadă,
Dar un fluture viclean,
Cu privirea ascuțită,
Mă zări așa cum stam
Lîngă floarea-ncremenită.
Dar m-am speriat degeaba,
Printre flori în sărbătoare
Fluturele-n toată graba
A zburat la altă floare.
Am rămas lîngă tulpina
Florii care m-a ascuns,
Și privii toată grădina
Florilor de nepătruns.
La inceputul paginii


         Poveste

18 ianuarie 1983

Lucrurile s-au întîmplat așa :
Cînd s-au întîlnit atunci, în prima seară,
Șezînd pe-o bancă strîmbă la șosea,
Sub cerul înstelat de primăvară

Nu bănuiau ce soartă îi unește
Erau timizi, ca la-nceput de drum,
Gîtlejul îl simțeau ca prins în clește,
Vorbeau de aer, nori, de ceață, fum.

Deși simțeau un răscolit în vine
De parcă se chemau de ani și ani.
Timpul trecea, s-a-ntunecat de-a bine,
Și-atunci, în umbra deasă de castani.

Ce le-ascundea roșeața de pe față,
S-au apropiat, s-au mîngîiat pe mînă ...
Au trecut ani, și seara, dimineața,
Acum bătrîni, sunt veșnic împreună.
La inceputul paginii


         Psihologică

Un copil, debil mintal,
Mic "erou" într-un scandal,
E scutit de orice vină
În conflictu-i cu-o vecină.
Strada toată e cu el
Azi și mîine și mereu.
De curînd, într-un liceu,
E o nouă disciplină
Care face clasa plina:
"Cum s-ajung debil și eu"
La inceputul paginii