Poetul săptămânii Poeți români Poeți străini De la voi Media Despre noi


Poezii de dragoste
Poezii pentru copii
Poezii crestine
Poezii despre mama
Poezii de primavara


Puteți primi o poezie pe săptămână prin
Consultanta IT
Marius Apetrei


Corneliu Șerban (1937 - ...)

Sunt nopți care te fac să înțelegi
Vine un copil pe lume
Amândoi
Pe câmpul de luptă al sufletului meu
En passant
Orgoliu
Să nu mai fii, când ești chemat să fii?
N-au nici o importanță anii
« Toate »



         Sunt nopți care te fac să înțelegi

Sunt nopți de dragoste
care te fac să înțelegi,
să înțelegi, să știi
că stelele nu-s decât
biete ființe în singurătate,
că fiecare om
e-o necuprinsă galaxie
și că toate problemele universului
sunt simple, simple, simple
de fapt.
La inceputul paginii


         Vine un copil pe lume

... Și iată că în timp și în tăcere
se va-mplini minunea: veți fi doi!
Ce i-aș putea iubirii mele cere
mai mult decât să se-mplinească-n voi?

El încă nu-i. Dar ți se-nalță-n trup.
Eu pașii de pe-acuma îi ascult.
Și gânduri noi și vise noi irup.
Și te iubesc de două ori mai mult.
La inceputul paginii


         Amândoi

Minunea noastră simplă e că iubim mereu
cu tainica uimire trăită-ntâia oară;
că ne aflăm alături la bine și la greu,
senini când zarea poate și pentru noi să moară.

Minunea nostră simplă e darul de a ști
ce-i dor, și ce-i tristețe, și ce-i singurătate - 
Minunea noastră simplă e c-am rămas copii
și că la fel rămânem cât inima ne bate.
La inceputul paginii


         Pe câmpul de luptă al sufletului meu

Pe câmpul
de luptă
al sufletului meu
s-a înregistrat
cea mai îmbucurătoare
și cea mai dificilă
victorie:
învinsul,
în sfârșit,
sunt eu.
La inceputul paginii


         En passant

Pe câmpurile 
albe și negre
- și de atâtea alte culori –
ale vieții,
sunt doar
un pion.

Destinul
(șahist ce joacă,
în multe cazuri,
partide oarbe,
arătându-se când
mare maestru,
când 
un banal ageamiu),
este gata să mă sacrifice
în orice clipă.
Desigur,
într-o anume stare de grație,
înaintarea mea anonimă
poate căpăta încununarea
unei spectaculoase
revanșe.

Însă
cel mai trist
pentru mine
este să părăsesc tabla
en passant.
La inceputul paginii


         Orgoliu

Prea neasemuită minunea de a trăi
și prea călătoare fiecare clipă a vieții,
pentru a nu vrea, cu tot dinadinsul,
bobul tău de nemurire
încolțit în pământul vremelniciei,
spic în holda speranței,
pâine bună pe masa urmașilor.
La inceputul paginii


         Să nu mai fii, când ești chemat să fii?

O inimă în urma ta să-nchizi,
cum părăsești o casă ori o gară?
Să calci pe sentimente ce durară,
cu-ncrâncenarea de-a strivi omizi?

Cum uiți un drum știut sau o-ncăpere,
la vatra care-a fost să nu revii?
Să nu mai fii, când ești chemat să fii?
Să nu răspunzi, ecoul când te cere?
La inceputul paginii


         N-au nici o importanță anii

E, oare, totuși, cu putință?
Se pare, da. Arareori,
e-adevărat, dar simți de-odată
intraductibilii fiori.
N-au nici o importanță anii,
știi doar atât; că s-a ivit
clipa cea unică. Esti iarăși
timid, stângaci, îndrăgostit.
La inceputul paginii


         « Toate »

Răspuns unui tânăr prieten

Nu toți arborii
sunt smulși de uragan,
nu toate semințele
sunt înstrăinate de roditorul pământ,
nu toate sentimentele
sunt secătuite de deșertul inimii,
nu toate visele
au aripile tăiate.
Nu, nu se întâmplă așa cu «toate»,
cum pretinzi tu.

Nu toate flăcările se mistuiesc
fără să lumineze în jurul lor,
nu toate stelele
cheamă întunecimea nopții,
fără a vesti răsăritul,
nu toate cântecele
se pierd în auz,
fără a lăsa ecouri în inima.

Nu, nu se întâmplă așa cu «toate»
cum pretinzi tu.

Nu toate chemările
rămân fără ecou,
nu toate pierderile
rămân fără răsplată,
nu orice abis înseamnă neant
și nu orice neant e hărăzit celor slabi.
Nu toate sufletele
sunt călcate în picioare, istovite și stoarse.

Nu toate sfârșiturile
înseamnă lacrimă și sânge,
fără a cunoaște măcar un surâs.
Prezentul zămislește viitorul
și orice «mâine» izvorăște din «ieri».
Crede în ceea ce va fi și lupta,
ia această povară și poart-o!
La inceputul paginii