Nu m-am indepartat niciodata, de parca nici nu mai
Simteam, nu mai puteam reinvia tacutele zapezi de ieri,
De alaltaieri. EU
Invatam sa fiu EL,
Iar el invata sa-si incheie socotelile cu prezentul, o facea
Dinadins, ma testa, se temea de ziua de maine, 
Sau de mersul  pe acelasi drum fara intoarcere,

Ne instrainaseram
Fara s-o stim.
Stiam, de pe o zi
Pe alta era tot mai fara aparare
Si mai singur – 
Se temea de lume si de tot ce il inconjura.

Astazi are mersul mai greoi, amandoi stim asta, dar...nu vorbim
Zambesc cu incredere, pregatesc, ca in fiecare zi,
Cafeaua tare, cu doua lingurite de zahar,
In ceasca maro,
De sticla, cu un cub de ciocolata, zambeste,
Va ramane si pentru mai tarziu intreaba, pastilele, mi-ai adus pastilele –
In paharutul alb, de plastic,
In fiecare zi
La aceleasi ore
Aceleasi pastile de toate felurile
Si culorile, fara
Consecinte, parca ii stinsesera pofta de viata, puterea  de a lupta, este atat de,
Atat de macinat azi...

E soare afara, zic,
Sunt putine zilele
Pe care le petrece afara, a aparut fobia,
Fobia de aer, de lume, de lumina, acum
E mai bine asa, cu mine in preajma,
ii citesc ziarul, se bucura,
se bucura, citeste, zice,
citeste’ nainte...

Ne inchinam aceluiasi Dumnezeu si asteptam. Azi
Ca si ieri. Ezitam sa traim, ezitam sa murim, n-avem curaj
Sa o luam de la capat, avem doar un drum si acela e fara intoarcere.
Fiecare asteapta ceva de la celalalt. Cine va fi primul ?

Astazi asteptam doctorul de fapt e
O domnisoara doctorita
Blanda, zambet cald, putin copilaros.
Astazi cum va simtiti – mai bine, mai rau –
Tensiunea arteriala, tensiunea oculara, mers, 
Uitati-va in sus, la stanga, la dreapta,
Continuam tratamentul, vin saptamana viitoare,
Frumoasa casa aveti, la control,
Sanatate...
Chiar asa, « sanatate »,
Ce ironie,
De ce nu noroc, bani, fericire...
Poate ar ajuta mai mult.
Apoi urmeaza exercitiile – picioare, brate, degete si iar
Picioare brate,degete, un minut, trei, sapte, 10,20,30,
Mai mult cu 3 minute ca ieri.
Ei bine, ai obosit, stiu, continuam si maine.

E ora pranzului. Ne prefacem ca discutam calm, prietenosi,
Il privesc, face mari eforturi sa se ascunda, zadarnic.

Stam in fata unei cutii cu table, incepem. Tu, primul,
6-3, prost inceput, da tu mai mult, 6-6,
stai pe gard, fac porti,
cum iti e astazi ? sa nu furi !
dimineata mi-a fost mai bine,
acum ? dau cu zarurile,
e mai rau,
poate se schimba vremea, 4-3, nu-i bun de nimic,

poate data viitoare,
esti obosit, prea obosit,
as vrea sa ma plimb cu tine ca
odinioara, la Dunare, sa privim pescarii, nu mai am chef de
table, ce frumos era portul, ce vrei ? tii minte cuibul de pasari
de pe chei, la capitanie,
era primavara ca acum, vreau sa pot merge
ca atunci, cu tine de mana, ai spus ceva ?

a adormit bland in dreapta mea.

E noapte,
Ies pe balcon, e luna plina,
s-ar spune ca viata si moartea sunt
din nou impreuna. De ieri imi suiera
aripi de fluturi in urechea dreapta. E primul semn de
detasare. Se spune ca asa incepe NEBUNIA,
cu un falfait de aripi. Am stins lumina,
e liniste,
ti-e frig ? Nu,
mai lasa usa deschisa sa simt aerul noptii,
sunt din nou cu mine insami,
strang in brate pentru a cata oara
trupul dulce
al singuratatii.

Ti-e sete ? Da, mi-e sete,
mi-e atat de sete...

Cuvintele mele se agata de orice scama de resarit de soare
Stia ca
Pe zi ce trece...

Intind mana spre noptiera din stanga,
Aprind lumina

latratul cainilor mei sfasie noaptea tarzie,
sunt patru : bot roz, speriosu si fratii tarcati, gemeni,
grea noapte, de ce nu dormi,
pentru ca
nu cunosc tainele mortii, ai rabdare,
NU MAI AM RABDARE,
Nu mai pot....

Rasfoiesc « Anatomistul » lui Federico Andahazi,
Imi amintesc – sunt vie –
Sleita, singura, satula de viata, dar...vie,
Stii,
Moartea nu are sentimente, nu este nici urata nici frumoasa,
Nu iubeste nici nu uraste, traieste ca noi
Pana acum
Treizeci si ceva de ani...

Forma chipului meu e atat de..,
Ne piedem identitatea pana-ntr-atat
Incat nu mai stim cine suntem !

Sa incercam sa mai dormim
Vreo doua ore, mi-e atat de frica, acum se faceeeeeee ziua,
Stau nemiscata,
Sarpele asta alb al durerii
Ma cuprinde,
Ma strange,
Ma sufoca,
Pacat
De frumusetea asta de chip, unde mama dracului ma aflu,
Nu mai vad nimic,
Du-te la fereastra respira aer curat,
...ai avut iar un cosmar.

A inceput sa ploua
Pentru cata vreme ?