Țăran
(de Ioan Alexandru)
Împărat e fiece țăran
Și viața sa împărăție
Astfel petrecut-au pe pământ
Moșii mei curați în sărăcie
Nu averea fost-a pentru noi
Semnul de noblețe și renume
Ci credința care ne-a-mbrăcat
Cu miros din ceelaltă lume
Când primit-a harul ziditor
Fiece pruncească-ncheietură
Și-nfășată-n pânză de fuior
Adormi cu capul pe scriptură
Împărat e fiecare om
Și soția sa împărăteasă
Ea al nostru cerul pe pământ
Întrupat în pâinea de pe masă
Înfrățit cu toate câte sunt
Prin blândețea firii din iubire
Ziditoare fără a jigni
Stăpânind în pace prin slujire
Raiul s-a întins și pe la noi
Văi cu văi coline din coline
Și când ies pe drum din sărbători
Varsă mir țărâna după mine
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu:
“Acești mari poeți mici”
(de Ioan Alexandru)
Împărat e fiece țăran
Și viața sa împărăție
Astfel petrecut-au pe pământ
Moșii mei curați în sărăcie
Nu averea fost-a pentru noi
Semnul de noblețe și renume
Ci credința care ne-a-mbrăcat
Cu miros din ceelaltă lume
Când primit-a harul ziditor
Fiece pruncească-ncheietură
Și-nfășată-n pânză de fuior
Adormi cu capul pe scriptură
Împărat e fiecare om
Și soția sa împărăteasă
Ea al nostru cerul pe pământ
Întrupat în pâinea de pe masă
Înfrățit cu toate câte sunt
Prin blândețea firii din iubire
Ziditoare fără a jigni
Stăpânind în pace prin slujire
Raiul s-a întins și pe la noi
Văi cu văi coline din coline
Și când ies pe drum din sărbători
Varsă mir țărâna după mine
Din antologia alcătuită de Mihai Rădulescu:
“Acești mari poeți mici”