Târziu și timpuriu stau față-n față,
Lumină și-ntuneric se privesc,
Firesc e Nepătrunsul Nefiresc,
În neschimbata curgere de viață.
În preafinit nemărginita zare
Acorduri largi tăcerile ascund;
Ascult atent la tonul lor profund
Și crește-n mine aspră întrebare.
Un deget, doar un deget pus pe rană
Nedumerirea o transformă-n crez...
Ce vis mai alb mai pot să-mi luminez,
Când Necuprinsul L-am cuprins sub geană?
Târziu și timpuriu stau față-n față,
Lumină și-ntuneric se privesc,
Firesc e Nepătrunsul Nefiresc,
În neschimbata curgere de viață.
24. 12. 1969
Din antologia „Acești mari poeți mici”.
Texte culese de Mihai Rădulescu din antologia „Poeți după gratii”
realizată de Constantin Aurel Dragodan si publicată de Mihai Radulescu
|
