 |
|
|
|
Scrisoarea ta - Octavian GogaScrisoarea ta mi-a destrămat
A visului beteală,
Ce viperă ți-a-mprumutat
Veninul drept cerneală?...
Cu slova ta vin anii toți,
Și-n vraja lor mă fură...
În rostul ei mărunt cum poți
Să-nchizi atâta ură?...
Cetind-o azi, ca alte dăți,
În mine-un gând tresare:
Ce-ar fi s-o sfârtic în bucăți
Și s-o arunc în mare?
Din ale scrisului tău vești
Otrava s-ar desprinde,
Ca mâine-atât amar de pești
Pescarii n-ar mai prinde...
Luceafărul, Sibiu, 12 martie 1912,
Din volumul „Din umbra zidurilor”, 1913 |