Pe lângă boi
(de George Coșbuc) Pocnind din bici pe lîngă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. Și de pe bici l-am cunoscut, Și cum țeseam, nici n-am știut Cum am sărit și m-am zbătut Să ies de la război. Și-atîta tort mi-am încîlcit Și-n grabă mare-am spart un geam, Știu eu ce mi-a venit?! Am cap, dar parcă nu-l mai am! Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori, și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. Și, vezi, așa-i el, nu știu cum! M-a prins de braț și m-a cuprins Să mă sărute-n drum. Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins- Dar n-am făcut cu dinadins, Și rău ce-mi pare-acum! O, nu mi-e că mi-am sîngerat La prag piciorul într-un cui, Dar mi-e că e păcat! Om bun ca dînsul nimeni nu-i, Și pentr-o vorbă rea ce-i spui, El toată ziulica lui Muncește supărat! (Balade și idile 1891) |
Nicolae Grigorescu [Public domain]
|