Sunt flori de tot felul – cine nu știe?
și oameni diferiți, iară și iară,
cei prefăcuți, cu orice te îmbie,
există moralisti și pierde-vară.
Le recunoști după miros și formă,
iar pe fățarnici după nasul gros.
Unii se-abat prin izuri de la normă,
mizează pe extazul prin miros.
Dar floarea asta minunată: cer,
soare, pământ și lună, stea eternă,
e una totul, un rotund mister
fără sfârșit, o magică lanternă.
Cu cât e chipul nopții mai întunecat,
cu-atât mai clar și mai adânc sporește:
totul plutește dar stă nemișcat.
Doar vântul licărește și sclipește.
Doar țelul lui e pus în adieri,
doar el în risipire se-mplinește,
poznașul lumii, însă nicăieri
nici o sămânță nu și-o iroseste.
Din volumul Georg Scherg
Sommerliches Divertimento / Divertisment estival,
cu desene de Traian Gligor Leonberg 1998
traducere de Dan Dănilă
|
