Poetul săptămânii Poeți români Poeți străini De la voi Media Despre noi


Poezii de dragoste
Poezii pentru copii
Poezii crestine
Poezii despre mama
Poezii de primavara


Puteți primi o poezie pe săptămână prin
Consultanta IT
Marius Apetrei

Margareta Sterian

(1897 - 1992)

Omul de lut
Zbor
Flash
La voi ma intorc
Dincolo de fereastra mea ...
Nici o iluzie ...
Histria
Din larg


         

Omul de lut

Mi-a trimis Dumnezeu un om de lut
sa nu fiu singura pe pamant.

Om de lut cu ochi de cobalt,
in apele lor adanci ma scald.

Om de lut cu gura de floare,
o vorba m-alina si alta ma doare. 
La inceputul paginii

         

Zbor

Ce sarbatoresc randunelele
sau ce jelesc randunelele azi,
zburand ca scoase din minti
in jurul zidului 'nalt,
izbindu-se una de alta,
zdrobindu-si de ziduri delicatele aripi?
Vertiginos coboara si urca
ocolindu-se, cautadu-se intre ele,
inconjurand ca pe o sfanta iesle
zidul incandescent in soare.
De ce se-ndeparteaza si se-ntorc in acelasi loc,
parca ar cauta ceva,
parca cineva mult asteptat n-a mai venit,
parca nu vor sa creada in astfel de sfirsit. 
La inceputul paginii

         

Flash

Privirea ta, flacara verde unduind,
arunca flash-uri peste pustiu,
mai mult nu vreau
si nici nu se cuvine sa stiu. 
La inceputul paginii

         

La voi ma intorc

Muntii sunt tot aici,
Inima mea nu e nicaieri,
Nu-i langa tine - s-a ratacit,
Nu zboara la cer - e de plumb.

Muntii sunt tot aici,
Inima mea nu e nicaieri,
Padurile umbresc muntii,
Norii cuprind padurile.
Mania norilor e chipul tau,
Fulgerul ce-i despica, zambetul tau
Inima mea nu e nicaieri,
Muntii sunt tot aici ... 
La inceputul paginii

         

Dincolo de fereastra mea ...

Dincolo de fereastra mea e-atata lumina,
incat schela uitata pare un turn de sidef;
din nou a zidit primavara o gradina cu-nflorite crengi diafane,
brate, ce din parcuri te cheama...
Parfumul lor, mai usor decat orice parfum,
aburind amarui, te-nfioara...

Dansand, vantul poarta trecatorii de subtiori,
pasarile nu mai contenesc pe limba lor.
In asfintit, un indepartat ocean de aur isi rostogoleste valurile marunte pe cer...
Primavara, si eu iti cer acum o veste buna:
ce-a mai ramas din mine, aduna tu-ntr-o mana
si-nsufleteste-mi lutul cu rasuflarea ta. 
La inceputul paginii

         

Nici o iluzie ...

Nici o iluzie nu mai este posibila,
in ciuda frumusetii zilei de toamna,
a norilor falnici in asfintit ...
Atat de mult am crezut, am iubit
sarbatoreasca alee ce se asternea inaintea mea,
a lumii calda imbratisare, ce mie mi se cuvenea.
Unde e zborul, exaltarea, universul, uimit,
de la mine astepta dezlegarea ...
Imensa e puterea visului de la inceput !
Am vrut sa dau si sa primesc, sa stapanesc,
sa ard, sa ard si iata:
o randunica speriata asteapta noaptea si ultimul zbor ... 
La inceputul paginii

         

Histria

Vestile veneau dinspre mare
Sau dinspre arsele ogoare, peste colinele
Care-n vremi nestiute, lant de falnice creste erau ...
Orgolios vuia vantul la portile cetatii,
Ciudat se-nvalatuceau norii deasupra-i,
Voci nevazute se tanguiau :
Si-aici iubirea, cruzimea si moartea,
Si aici, nemasurate ambitii au chemat prabusirea,
Pana cand uitarea, ca o nava ce nu mai cunoaste tarmul,
Cu stinse lumini lunecat-a departe in larg ...

Care grele au incizat acest pamant stancos,
Trainice arcade prinse-n trandafiriu mortar milenar
Cheama spre o casa al carei falnic portal au fost
- Hruba acum unde buruienile s-au instapanit,
Dar silexul albastru de-atunci tot mai suspina sub pasi ...
Pnn santul acesta se scurgea sangele sacrificiului,
Dar inspre mare infloreau gradini ce-absorbeau soaptele amantilor,
Erau harfelor ecou ...

Ciupuri de-argila cu pantec enorm asteapta avide ofranda ce nimeni nu le mai da ...

In muzeu, borne de marrnura, si-ngalbenite coloane susura amintiri ...
Crinul scitic, mai sever decat crinul galic, infloreste povestea scrisa cu semne drepte si pure,
Un taur cu-orbitele goale si plete in lungi suvite
E puntea fireasca spre-al Moldovei, de peste veac, zimbru ...
Tu insuti, aicea, plamada te afli de aspre si nobile semintii. 
La inceputul paginii

         

Din larg

Daca alerg spre crangul
unde tineri mesteceni se-nsira,
inima mea se zbate
frematand de uimire.

Daca respir o floare
cu necunoscuta mireasma
si-absorb fastuoasa-i lumina,
inima mea se inclina.

Daca te vad pe tine,
pescarus in larg ratacind
sau purtat de val catre mine,
spaimele mi se alina. 
La inceputul paginii