FULGERUL BOMBEI
și-a smintit vidul
pe fața mea
în spatele orizontului
urlă restul din mine
ghemul din carne și fum
cu numele meu
nu-l mai umbrește nimic
vidul rătăcește
prin milioane de nimeni .
cu zdrențele morții
mele în brațe
am reflectat orizontul de fum
pe pielea mea
mi-am consolat
strălucirea de-o clipă
cu aburul unei vanilii
fragilă relicvă .
|