Întoarce-ți, soră, gândul din abis...
Cărarea nu mai duce-n nicio parte...
E prea târziu! grădinile-s deșarte,
Și undeva, o poartă s-a închis...
El a rămas cu stelele, departe,
Și nu mai vine seara ca un vis
Să-ți mai citească iar vreun basm nescris
Din cartea lui cum nu e nicio carte
Nu tresări! e numai amintirea...
Ea singură mai știe vechiul drum
Pe care pasul lui, de mult, suia.
Fă focul mic, și nu te arăta...
Să nu-ți zărească trupul ca un fum,
Nici umbra grea ce-ți mistuie privirea...
Aiud, 1960
Din anologia Acești mari poeși mici, culeasă de Mihai Rădulescu după Poeți după gratii
|
