Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuși...
Căci la picioarele sale nu au să plângă
aducătoare de mir,
și nici un apostol nu-i va vesti mântuirea...
În pânză eternă pe dânsul nu-l înfășoară
și nimeni n-au ars pentru el mirodenii
și smirnă.
Părintele său îți întoarce privirea în nouri
când el, dându-și sufletul, roagă iertare...
O, sângele său picurând în țărâna fierbinte,
nu naște altare de purpură și nu se preface-n
orgii de garoafe aprinse... Iar cele trei lacrimi
nu s-au făcut măgărint.
Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuși.
Din antologia „Acești mari poeți mici”
alcătuită de Mihai Rădulescu
|
