Cristale dure sunt cristale dure-nlăuntrul lor
în burțile și mâinile lor
se răsucesc atunci când îți vorbesc ochii li se strâng
de parcă arde-n ei soarele
și zâmbesc.
Își zâmbesc buzele
Trag iute-napoi din dinții pal smălțuiți durerea
strângând mușchii feței se-arată
în cutele de pe fețele lor
în sprâncene
Își doresc să se prefacă-n piatră se urăsc
pentru că au sentimente și te urăsc
pentru că ai sentimente nu-i drept cred ei
ca eu să fiu atent să nu jignesc
deoarece doresc să jignesc
În mintea mâinii mele-ncleștate cresc gheare
în palma propriei mele cărni întră ei
ar trebui pe-a ta să ți-o brăzdeze
pielea ta ar trebui sfâșiată
sângele tău s-ar cădea să curgă
Dure cristale am cristale dure în burtă
acolo unde-au fost unghii cresc gheare
călcâiele mele-s pietre rotunde să te macine
mușchii mei se-ncordează vreau să te omor
să te tai să văd sângele care curge
Sunt pe cale de-a mă preface statuie
aci în orbitoarea lumină a propriilor mei ochi morți
Sunt pe cale de-a mă preface-n statuie.
Traducere de Ion Caraion
|
