Departe de Pământ - Alexandru Obedenaru

Tresari pe-albastrele abise,
Ca un luceafăr violet,
Te schimbă-n hurie, încet,
Ca în arabe paradise.

Cernitul haos te-nghiţise
În legănări de menuet,
Dar ţeasta de bizar poet
Te-a-nchis în magic stol de vise.

Zăresc sinistra baiaderă:
Servindu-mi toxica maderă,
Stingând al sufletului morb.

O, silf, înşeli prin danţ şi cânt,
Dă-mi vinul tău, întâi să-l sorb,
Du-mă departe de Pământ.