Careta vieţii - A S Puskin

Deşi purtînd o grea povară,
Careta luneca uşor.
Brav vizitiu, cu barba rară,
Ne poartă timpul parcă-n zbor.

Trîntiţi în pernele caretii,
Preabucuroşi de-orice-ntîmplări,
Strigam: -„Hai mîna-n...!”
Sătui de somn şi desfătări.

Dar scade rîvna la amiază.
Ne-a zdruncinat acest proclet.
Costişe, rîpi ne bagă-n groază.
Strigăm: -„Nebune, mai încet!”

Careta-n zbor întins ne poartă.
Spre seară ne-am obişnuit.
Ajungem moţăind la poartă-
Iar timpu-aleargă nesfîrşit.

1823