Închină-te la fluvii liniștite
în cari se scaldă porumbițele;
salută, surâzând, Troițele
cu brațe-n așteptare, înlemnite...
Pe-aracii lor îndreaptă Vițele
căzute-n drumul carelor grăbite,
aruncă-ți salba gloatei oftigite
ca-n anii spulberați Domnițele...
Chemărilor pustii răspunde-le;
fii răsărit de soare-n undele
curgând spre delta Sfântei-Sâmbete.
...Să lași în urma ta ca îngerii,
în trecerea prin Valea Plângerii,
în loc de lacremi, flori și zâmbete...
|