Aiudul, galera destinelor noastre,
Ne poartă pe-a timpului unde albastre
Spre-un țărm neștiut, spre-un port neatins,
Spre-un far ce în noapte de mult stă aprins.
Ne frângem în grelele lanțuri, sub bice,
Sleiți, unii trupul se zbat să-și ridice;
Pe rând, tot mai multe zac ramele-n loc,
Galera-i o frunză-n al vântului joc.
Și azi, ca și ieri, mor pe nava cu vele
O ziuă cu soare, o noapte cu stele
Și-asemeni bătrânilor zei din Olimp,
Ni-i viața un zbor peste spațiu și timp.
În suflet purtăm paradisele ninse,
Parfumul pierdut din grădinile stinse,
Iar gândul se frânge-n tăcerea de mort:
Câți oare vedea-vom intrarea în port?
Dar vie ni-i dragostea-n pieptul ce doare,
Credința ni-i cântec, ni-i rază de soare,
Când viforul soartei, când crivățul crud
Ne murmură-ntr-una: Aiudul, Aiud...
09. 03. 1951
Colonia Mina Baia-Sprie
Din antologia „Acești mari poeți mici”.
Texte culese de Mihai Rădulescu din antologia „Poeți după gratii”
realizată de Constantin Aurel Dragodan si publicată de Mihai Radulescu
|
